Anghel Damian: “Pentru generația mea Sport Arena Streetball a fost o revoluție în baschet”

Joi după amiază la Sport Arena Streetball LIVE, pe Instagram, am stat la povești cu Anghel Damian, protagonist al serialului Vlad de pe ProTV și am aflat o grămadă de lucruri interesante din cariera sa baschetbalistică. 

Înainte de a fi actor am fost jucător de baschet, până la 20 viața mea a fost în jurul baschetului. Sunt în continuare un mare amator, chiar dacă nu mai am așa mult timp, dar sunt aproape la nivel informational și mai joc din când în când când am timp.

Make, prietenii și poveștile de pe Studențesc

Suntem într-o țară pur fotbalistică și cred că de mici cu toții am fost obișnuiți cu fotbalul. Norocul meu a fost că am intrat în gimnaziu la liceul George Coșbuc unde sportul rege era baschetul. De asemenea am avut șansa ca cel mai bun prieten al meu să fie Mario, băiatul lui Make (Marian Georgescu – n.a.). Cu Mario am jucat în adolescență zi de zi, Make ne ducea pe Studențesc, pe vremea aceea unul dintre puținele locuri unde se putea juca baschet în aer liber în București”, mai povestește Anghel.

Vara eram mereu pe Studențesc. Când l-am văzut prima oară pe Rogojan la o sesiune de dunk-uri nu-mi venea să cred. I-am cerut atunci un autograf, pe o minge. A rămas surprins și mi-a scris ceva de genul să dai și tu between the legs ca și mine!

Revoluția Sport Arena Streetball

Apoi au apărut turnee de 3×3, cele din seria McDonalds, iar când a apărut Sport Arena Streetball a fost așa ca o revoluție pentru generația mea și cred că a fost o revoluție pentru baschetul românesc în general. Când am văzut cum arătau terenurile acelea mi s-a părut ceva incredibil, nu mai văzusem așa ceva în viața mea

Mi-aduc aminte și acum primul turneu, am ieșit pe locul patru, am fost eliminați atunci de o echipă cu Dani și cu Oynur era ceva senzațional pentru noi să jucăm cu ei, erau cu câțiva ani mai mari. Oynur era cau un zeu pentru noi, cand am vazut moara de pe doua picioare a fost ceva unic și senzațional.

Sportul, cea mai bună educație pentru copii

Am început baschetul la clubul Slam, după care imediat am mers la Steaua unde am parcurs etapele junioratului până la 18 ani, atunci când m-am lăsat. Am jucat mai mereu poziția doi, dar la început, când eram junior 3 am jucat și pozițiile 4 și 5 pentru că antrenorii români nu te folosesc pe pozițiile pe care vei juca mai departe ci te folosesc pe pozițiile pe care au nevoie în acel moment.

Aveam 1.90 de pe la 11-12 ani, n-am mai crescut de atunci, eram gras și m-au pus să joc sub panou, unde am învățat mișcările.

Am fost și am rămas un mare promotor al sportului in general, sportul de echipa în primul rând, sportul organizat care îți impune o rigoare, pentru orice profesie, îți impune să faci antrenamente, să oferi generozitate față de echipă sau să înveți tactica de echipă. Porecla grasu, pe care o aveam în copilărie mi-a creat destule traume, dar am reușit să trec peste ele iar educația sportivă a fost baza. Nu am copii, dar dacă o să am, educația sportivă va fi pe primul plan.

Ar face un film despre Kobe Bryant

Știu că acum pare un clișeu, după tragicul eveniment din ianuarie, dar eu am fost și sunt un fan absolut Los Angeles Lakers și Kobe Bryant. Lakers juca finala NBA când eu dădeam bacul și nu am ratat niciun meci, stăteam noaptea la meci și apoi mergeam la examen. De altfel toată acea generație cu care am crescut m-a impresionat, Vince Carter, Tracy McGrady, Iverson, Shaq. Pe vremea aceea toți copiii visau să o dea de sus, nu apăruse încă Steph Curry, nimeni nu voia să traga de la trei puncte.

Aș face un biopic (film biografic – n.a.) despre Kobe. Sunt atâtea lucruri de spus și care merită descoperite, cum a crescut în Italia, modul în care se pregătea, acea obsesie pentru antrenamente și multe altele.

Challenge pentru artiști: Hai la Sport Arena Streetball!

Primul lucru când se termină cu perioada asta de stat în casă voi veni la Sport Arena Streetball. Chiar dacă sunt neantrenat și poate mă voi face de răs, dar experiența contează. Și îi provoc și pe alți artiști să vină. Șerban Pavlu ar fi un bun pivot, ar putea să-i facă față lui Virgil Stănescu (râde), cei care au văzut serialul Umbre au văzut cât de mare și de puternic este. Ar trebui să facem un meci artiști vs. vedetele Sport Arena Streetball. Mai sunt și alții, nu neapărat din fața camerei, regizorul Matei Lucaci-Grunberg este un alt exemplu, a fost coleg cu mine la liceul George Coșbuc și a jucat la Dinamo. Va fi interesant un astfel de meci.

 

 

 

 

 

Citește și:

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.