2 martie 1962. O zi istorică în baschetul din NBA. Ieri s-au împlinit 59 de ani de la ziua în care Wilt Chamberlain marca 100 de puncte într-un meci, record care este valabil și astăzi. O performanță care, din păcate, a trăit multă vreme asemeni legendelor, transmisă din gură în gură. Și pe baza imaginii deja celebre cu Wilt ținând în mână acea foaie pe care cineva scrisese în grabă 100. Există însă un om a cărui pasiune pentru baschet a oferit NBA-ului și lumii întregi posibilitatea de a retrăi, măcar audio, finalul acelui meci memorabil.
Numele lui este Jim Trealease, iar în 1962 era student la Universitatea din Amherst, Massachusetts. Fan înrăit al celor de la New York Knicks, rareori se întâmpla să rateze vreun meci al favoriților transmis la radio. Poziționarea dormitorului său îl ajuta enorm. Aflat într-o clădire situată în cel mai înalt punct al campusului, în vecinătatea unor conducte de metal, era locul perfect pentru o recepție cât mai bună a posturilor, mai ales dacă lega antena de acele conducte.
Sezonul 1961-1962 a fost unul de coșmar pentru Knicks, dar totuși Jim rămânea de cele mai multe ori treaz până seara târziu, pentru a vedea ce fac favoriții săi. În seara zilei de 2 martie 1962 însă, răpus de oboseală, după o zi plină la școală, a adormit în timpul meciului dintre Philadelphia Warriors și New York Knicks, care se disputa la Hershey Sports Arena din Hershey, Pennsylvania, undeva la vreo 500 de kilometri distanță de campusul U-Mass Amherst.
S-a trezit aproape de miezul nopții. Meciul se terminase. A așteptat nerăbdător jurnalul de știri pentru a asculta rezultatul. “Wilt Chamberlain a marcat 100 de puncte pentru Warriors, care au câștigat cu 169-147”, a fost anunțul prezentatorului postului de radio WCAU, care a precizat că ultimul sfert al întâlnirii va fi reluat la ora trei dimineața.
Oricât de înrăit suporter al celor de la Knicks ar fi fost Jim, o asemenea performanță unică trebuia retrăită în comentariul live. Chamberlain era deja cunoscut ca un centru dominant, care avea să termine acel sezon cu medii de 50.4 puncte și 25.7 recuperări pe meci, deja stabilise recordul NBA cu 78 de puncte într-un meci cu Lakers și mai marcase 73 de puncte cu Bulls.
Dar 100 de puncte?
Jim n-a mai putut adormi. Și în așteptarea reluării i-a venit o idee. Dacă l-ar înregistra? Împrumutase de la prietena lui, pentru un proiect, un magnetofon cu funcție de înregistrare și l-a pregătit atent. Mai exista însă o temere. Fluctuațiile de tensiune atunci când studenții aprindeau și stingeau luminile în campus, bruiau transmisia. Era totuși o noapte de vineri spre sâmbătă, la ora trei, iar majoritatea studenților erau plecați pentru weekend acasă. Jim a fost norocos. A înregistrat sfertul patru.
“Imaginați-vă un jucător care marchează 75 de puncte și totuși mai sunt opt minute și jumătate de joc” se auzea vocea comentatorului Bill Campbell. “O recuperare, Luckenbill pasează pentru Ruklick, acesta la Chamberlain. A marcaaat! A marcaaat! Slam-dunk al lui Big Dipper! Fanii au năvălit pe teren. Jocul s-a intrerupt. 100 de puncte pentru Wilt Chamberlain. Cea mai uimitoare performanță a tuturor timpurilor”, răsuna Campbell în dormitorul lui Jim de la UMass-Amherst.
Valoarea ideii lui Trealease avea să iasă la iveală abia în anii 90, la trei decenii după recordul lui Wilt. La scurtă vreme după meci, postul de radio WCAU a înregistrat, din greșeală, un alt material peste istoricul meci al lui Chamberlain. Fără imagini video, cu materialul audio dispărut, meciul celor 100 de puncte a trăit asemeni poveștilor, transmis din gură în gură și ilustrat cu acea unică poză în care Wilt ține în mână o hârtie pe care cineva scrisese în grabă 100.
Jim Trelease a salvat însă situația. După ce a ținut vreme de 30 de ani acea înregistrare într-o cutie, aproape uitând de existența ei, a adus-o la un eveniment organizat în Hershey și a oferit-o Arhivelor Comunității. Copii ale materialului au ajuns apoi la NBA, care are astfel o dovadă, fie ea și numai audio, a unui meci istoric.
