Pentru un weekend, Hoop it Up s-a intors in locul in care, acum 25 de ani incepea sa se scrie istoria competitiei. In vara anului 1989, cativa pasionati de baschet organizau in Dallas primul turneu de baschet 3×3 si dadeau nastere unui brand care a ajuns sa sarbatoreasca un sfert de secol. Sport Arena a fost la turneul texan, contribuind la realizarea tranzitiei catre regulamentele 3×3 ale federatiei internationale, Hoop It Up fiind din acest an un circuit FIBA Endorsed.
Vine pasind relaxat, tinand in mana foaia oficiala de joc, dovada victoriei, un fel de trofeu pentru fiecare meci castigat. Este una dintre traditiile Hoop It Up, inca de la prima editie, invingatorii aduc foaia oficiala de joc la panoul unde se afiseaza rezultatele. Este mandria lor si nimeni nu le poate rapi aceasta bucurie.
“Old school, baby, old school. Got another one. Who’s got next?”. Are ceea ce pustii din ziua de azi numesc swag. El o numeste atitudine. Faceti cunostinta cu Uncle John, omul care in 1989 juca la primul turneu Hoop it Up din Statele Unite, cel din Dallas, iar acum, la 54 de ani, se poate mandri ca nu a ratat niciun turneu.
Joaca la catogria +30, de peste 1,80 inaltime, mereu cu amicii sai, daca vreti o adevarata replica a deja faimoasei echipe Make si Prietenii de la Sport Arena Streetball.
Desi are multi adversari chiar cu peste 20 de ani mai tineri decat el, Uncle John si echipa lui insira victorie dupa victorie. Dupa unul dintre meciuri vine alergand cu foaia de joc in mana, ca un pusti emotionat care a castigat primul lui meci. Energia sa e incredibila iar pasiunea pentru baschet e uriasa.
Rezista fizic si dupa patru meciuri intr-o zi pare la fel de proaspat ca la inceput. Stie sa-si dozeze efortul, stie sa puna presiune pe adversari, stie ca un fault zdravan, facut la timpul lui, poate scoate din ritm un jucator.
“These kids are soft”, spune Uncle John, amintidu-si de vremurile cand a inceput totul. Imi spune ca “no blood, no foul” nu e doar o zicala. “Ain’t joking, man!”. “Acum copiii nu mai joaca decat impotriva celor de varsta lor, iar parintii fac scandal daca organizatorii ii pun sa joace cu copii mai mari. Pe vremuri abia asteptam sa prind cativa veterani sa le rup gleznele”, spune Uncle John.
Isi continua drumul cu aceeasi energie si a doua zi. Meci dupa meci. Ultima disputa din grupa – checked. Sferturi de finala – checked. Semifinale – checked. In finala insa cedeaza la cateva puncte, in fata unor atleti de 35 de ani, nu inainte insa de a le incrucisa putin picioarele.
A mai bifat insa un turneu Hoop it Up. Al 25-lea. Nu-i rau pentru o viata. Si ceva imi spune ca Uncle John nu se va opri aici. Are inca tot ce-i trebuie sa mai continue inca 5-10 ani.
Tu ce zici, Make? 🙂
